Fără nicio exagerare, mutarea lui Valentin Ghionea la „U” Transilvania Cluj reprezintă transferul anului în handbalul masculin românesc. Situația de la Reșița a devenit dificilă, astfel că, pentru cel puțin trei luni, extrema dreaptă și-a stabilit domiciul în Ardeal. Valentin Ghionea și-a spus povestea vieții de handbalist și nu numai. Îndrăgostit de opt de ani de soția sa, Renata, jucătoare de handbal și ea, cu speranțe că naționala României va reajunge în elită, dar și cu încredere în privința carierei sale la o echipă de top din Europa, jucătorul în vârstă de 26 de ani a arătat o cu totul altă personalitate decât cea pe care o știm cu toții pe teren.
A visat să fie portar de fotbal
Înainte de a vedea primele meciuri de handbal, în orașul natal Craiova, Valentin Ghionea nu-și închipuia că va ajunge altceva decât portar de fotbal. După ce a început handbalul, deși s-a așezat în poartă încă de la primul antrenament, nu s-a mai „clintit” de pe postul de extremă dreapta. „Aveam vreo 6-7 ani când tata m-a dus prima dată la sală, la un meci de handbal. Craiova avea pe atunci o echipă mare, cu Titel Răduță și Robert Licu. Mi-au plăcut mult jocul, dar și atmosfera din sala plină. Eu voiam să fac fotbal. La altceva nu mă puteam gândi, decât că voi fi portar de fotbal. Tata, care a făcut și el handbal, nu s-a lăsat. Am mers la Voința Craiova, așa se numea baza aceea de sport. M-am așezat direct în poartă, am zis că dacă nu pot fi portar de fotbal, măcar la handbal să iasă. Antrenorul Alexandru Teuțan m-a văzut așa, mai mic, dar mai ales că sunt stângaci, și m-a pus pe extremă dreapta direct”, a rememorat Vali.
„Am plâns când am văzut că arde sala”
Handbalistul povestește cât de șocant a fost să vadă incendiul din 1994, în care Sala Polivalentă din Craiova a ars în întregime. „Am intrat în grupa de juniori născuți în 1982, mai mari decât mine cu doi ani, la CSS U Craiova. Am prins câteva antrenamente bune în sala mare. A venit ziua aceea din 1994, când sala a ars. Nu eram la sală, dar am ajuns repede și, când am văzut ce se întâmplă, focul, pompierii, tot ce era acolo, am izbucnit în plâns. Au urmat apoi antrenamente în săli de liceu, neregulamentare și omologate doar pentru baschet. Dar, și așa, am câștigat primul titlu național, când eram la juniori III. Câțiva colegi, printre care Șania și Truică, s-au îndreptat apoi spre Baia Mare, unde Minaur abia câștigase titlul de campioană la seniori. Toată lumea voia să ajungă acolo. M-am dus și eu ulterior, deși nu terminasem junioratul”, povestește Ghionea despre prima sa plecare din orașul natal. A semnat cu Pick în casa lui Cozma
Jucătorul s-a anunțat a fi o promisiune încă de la primele jocuri în care a evoluat la Minaur, consacrarea venind însă după transferul la Dinamo, unde s-a împrietenit rapid cu Marian Cozma și Rareș Jurcă. „Rareș și Marian mi-au fost alături tot timpul. Au avut grijă de mine, cu sfaturi, cu orice vorbă bună, mi-au fost cei mai apropiați. Mergeam la biliard, ne distram împreună tot timpul. Nu uit ce suflet avea Marian. Eram în drum spre gară într-o zi, cu mașina, să iau trenul să merg la Baia Mare, și am fost lovit în trafic. Nu puteam sta pe loc, pierdeam trenul, l-am sunat pe Marian și l-am rugat să-mi recupereze mașina. Nici nu a stat pe gânduri, s-a dus repede, dar săracul nici nu încăpea în mașina mea. Am atât de multe amintiri cu ei doi, din perioada Dinamo, o perioadă în care am făcut primul pas la un nivel ridicat în handbal. Mai mult, contractul cu Pick Szeged l-am semnat chiar acasă la Marian Cozma. El juca deja la Veszprem, dar a fost tatăl lui acolo și totul s-a terminat cu bine”, a povestit Valentin Ghionea, cu vocea emoționată.
Viitorul poate fi la Cluj
Extrema dreaptă a jucat aproape trei ani în Ungaria, unde și-a câștigat rapid statutul de golgheter. În sezonul 2009-2010 au început însă problemele financiare la Pick. „Patronul nu mai avea fonduri. Aștepta greșeala noastră ca să aibă motiv să ne dea afară. Nu m-am prezentat la un antrenament, pe 23 decembrie, deși îi anunțasem că sunt bolnav, și asta a pus capăt. Nu mi-au spus nimic pe moment, ci abia după o lună. M-au folosit în meciurile importante și apoi mi-au spus că nu mai au nevoie de mine”, își amintește Ghionea, care a revenit în țară la Reșița. Ce s-a întâmplat în Banat? „Începusem să arătăm ca o echipă de Liga Campionilor și, cu două-trei transferuri de valoare, cred că puteam chiar să trecem de grupe, dacă nu se stricau toate. Eram neplătiți de patru luni. Îmi doream să duc totul la bun sfârșit, dar nu mai aveam cum”, a susținut jucătorul, care a ajuns la Cluj pentru cel puțin trei luni. „N‑ar fi exclus însă ca șederea să se prelungească. Dar, deocamdată, e devreme. Soția mea (n.r. foto) e aici, cu mine, într-un timp chiar am fost tentați să ne cumpărăm un apartament în Cluj, mai ales că va reveni acasă la un moment dat și Rareș Jurcă. Vom vedea ce va fi!”, a conchis extrema dreaptă.
Visez să ajung la o ediție a JO. Nici nu-mi vine să mă gândesc ce senzație trebuie să fie să dai nas în nas cu adevăratele vedete din tot sportul mondial Valentin Ghionea, extremă dreapta echipa națională
Mentorul meu a fost Lascăr Pană, care a avut un cuvânt de spus în cariera mea. A fost singurul care mi-a dat încredere sută la sută și nu voi uita asta Valentin Ghionea, extremă dreapta echipa națională
Iubire… ca-n handbal Valentin Ghionea este căsătorit cu Renata Tătăran, jucătoare care s-a consacrat la CSM Cetate Deva. Se cunosc de ani buni, s-au plăcut din prima și, cum se spune, s-au luat. „Ne-am cunoscut de Valentine’s Day. Eu eram la Minaur, ea juca la CS Marta, tot în Baia Mare. Ne-am plăcut și, de atunci, am rămas împreună. Nu a fost deloc ușor, să fim tot timpul la distanță. Când eu jucam la București, ea era la Deva, apoi eram la Szeged, ea la Galați. Am reușit să o aduc la Hodmezovasarhely, în Ungaria, dar s-a accidentat acolo și a trebuit să se opereze la ligamente. Am ajuns apoi la Reșița, a venit și ea la Universitatea. Acum, și-a reziliat contractul, după ce am plecat și eu, dar oricum are probleme cu meniscul și va trebui să se opereze. Important este că acum suntem împreună. Îmi place felul ei de a fi și faptul că mă înțelege mult cu sportul. Știe ce vreau de la ea, ne înțelegem de minune”.
Deocamdată nu se gândesc la copii Între ei, exact ca o fantomă, dar una dorită și plină de farmec, mai ajunge doar Casper, golden-retriever-ul familiei. Discuția duce inevitabil la viitor și copii. „Mai așteptăm cu copiii. Am doar 26 de ani, dar nu despre asta e vorba. Renata mai are de arătat multe ca handbalistă, e păcat să nu continue acum. Se va opera, se va face bine și va reîncepe handbalul. Copiii mai pot aștepta, va veni și vremea lor”, spune Vali.
Îmi place felul Renatei de a fi și faptul că mă înțelege mult cu sportul. Știe ce vreau de la ea, ne înțelegem de minune Valentin Ghionea, extremă dreapta echipa națională
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER